- Sarmizegetusa Regia (Sarmizegetusa Basileion) a fost capitala statului dac, ridicată la jumătatea secolului I î.Hr. Este situată în apropierea satului actual Grădiştea Muncelului (judeţul Hunedoara), pe Dealul Grădiştii, la circa 1.200 m altitudine. Este compusă din trei părţi: aşezarea civilă, cu cartierele amplasate pe mai multe terase, cetatea şi zona sacră. Cetatea este cea mai mare dintre cetăţile din Munţii Orăştie. Are circa 3 hectare, ziduri din blocuri de calcar construite în sistem murus dacicus. Avea rol de apărare pentru armată şi populaţia civilă, pe timp de pericol. După ce a fost cucerită de romani, aceştia au refăcut-o şi au transformat-o în sediul unui detaşament din Legiunea a IV-a Flavia Felix, care asigura securitatea regiunii.
- Sarmizegetusa Ulpia Traiana Sarmizegetusa Ulpia Traiana a fost capitala Daciei, după ce a fost cucerită de romani. Colonia Ulpia Traiana a fost ridicată între anii 108-110. S-a construit mult în acest oraș antic, cea mai mare construcție, amfiteatrul, având o capacitate de 5.000 de persoane. În prezent, aceasta aparține administrativ de comuna Sarmizegetusa, la 15 kilometri de Hațeg, pe DN 68 Hațeg – Caransebeș.În localitatea Sarmizegetusa se află și un muzeu în care sunt expuse obiecte descoperite în urma excavațiilor arheologice. Mare parte din fostul oraș antic este încă sub pământ
- Biserica din Densuș este un monument arhitectonic si de cult, unic in spatiul romanesc. Vizitatorul afla primele detalii chiar de la intrarea in curtea bisericii, de pe o placa de tabla:”Biserica – monument istoric Densus, cu Hramul Sf. Nicolae, ridicata din piatra, in secolul al XIII-lea, pe plan central, cu caractere romanice, are naosul patrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stalpi masivi in jurul carora se afla un spatiu ingust acoperit cu o bolta semicilindrica. Spre est are absida semicirculara cu un diaconicon pe latura sudica. incaperi anexe au fost alaturate pe latura sudica si pe latura de vest si o tinda in secolele XIV – XV. Este construita din piatra romana de la Ulpia Traiana (aflata la cativa kilometri, n.n.), dintre care unele, profilate, au fost refolosite in elementele de rezistenta sau cu rost decorativ. in interiorul monumentului se afla o valoroasa pictura murala ce dateaza din prima jumatate a secolului XV, ce impodobeste absida semicirculara a altarului, peretii rasariteni ai naosului, unele parti ale stalpilor centrali, iar la exterior, deasupra usii de intrare in nava, icoana de hram.
- Mănăstirea Prislop Aşezată într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific,de aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Pe lângă frumuseţea şi unicitatea construcţiei bisericeşti, ridicată, prin strădania celor trei mari ctitori (Părintele Nicodim, Domniţa Zamfira şi Părintele Arsenie Boca), locaţia atrage ca un magnet mii şi mii de credincioşi din întreaga ţară, veniţi aici pentru a înţelege o parte cât de mică din ceea ce a însemnat, şi mai ales, înseamnă încă, spiritul “Sfântului Ardealului”.Mănastirea Prislop, a fost ctitorita de Sfântul Nicodim cel Sfințit între anii 1399-1405. În secolul al XVI-lea, mănăstirea a fost restaurată de Domnița Zamfira, fiica lui Moise Vodă Basarab din București, cea de-a doua ctitoră a mănăstirii. În timpul Domniței Zamfira, biserica a fost împodobită cu o pictură nouă.În toamna anului 1948, mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a adus la Prislop pe ieromonahul Arsenie Boca pentru reînvierea mănăstirii sub aspect spiritual și material. După 1948, toate lucrările de construcție și înfrumusețare din mănăstire au fost fie realizate personal de părintele Arsenie, fie după desenele și îndrumările sale. De aceea, părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Prislop.
- Mormântul lui Arsenie Boca Mormantul Parintelui Arsenie Boca este loc de pelerinaj pentru mii de credinciosi, precum si chilia sapata in stanca si izvorul, de langa Manastirea Brancoveanu. Modul de asteptare la mormantul parintelui Arsenie Boca, linistea si ordinea perfecta, rugaciunile care se vad pe buzele pelerinilor, sunt marturiii despre dragostea pe care o au credinciosii fata de cel numit „Sfantul Ardealului”.
- Castelul Corvinilor Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor, este cetatea medievală a Hunedoarei. Acest monument arhitectural ce dateaza din secolul al XIV-lea este reprezentativ pentru arta feudala gotica din Europa si a fost construit pe locul unui vechi castru roman. De-a lungul secolelor a circulat si o poveste care explica numele de Corvini, atribuit familiei nobiliare care a primit acest castel in dar de la regele Sigismund I de Luxemburg. Potrivit legendei, corbul care tine in cioc un inel de aur si este inscriptionat pe blazonul familiei Corvinilor, nu a fost ales intamplator. Se spune ca Iancu de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund I de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele i-a dat de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodata si un inel, drept cadou pentru copilul nenascut, dar si pentru ca acesta sa poate fi recunoscut atunci cand va creste si va merge la curtea regala.
- Cetatea Deva Monument istoric si de arhitectura laica, Cetatea Devei a fost construita la mijlocul secolului XIII pe Dealul Cetatii, pe locul unei asezari dacice de tip oppidum si este mentionata documentar in 1269 cu numele de „Castrum Deva”. Primele lucrari de edificare dateaza din primii ani ai secolului XI, dupa infrangerea de catre unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena (Cenad), cand au venit primii colonialisti dinspre vest.Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante cetati ale Transilvaniei. Urmand cursul istoriei, cetatea a avut rol de aparare impotriva tatarilor si a altor potentiali dusmani care urmareau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobilii in fata rascoalelor taranesti, resedinta nobiliara, inchisoare si garnizoana, a asigurat protectia calatorilor si a comerciantilor care circulau in lungul Vaii Muresului. Cetatea a fost resedinta voievodala incepand din 1307, iar in secolele XIV si XV district militar valah avand in jurisdictie patru districte romanesti. Incepand cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o in castel nobiliar, ajungand astfel printre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei.
