• Cetatea Enisala

Cetatea, situată 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag, a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV, cu scop militar, foarte probabil  de către negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în Marea Neagră. Are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile terenului; zidurile şi bastioanele se păstrează în unele puncte pe o înălţime de 5-10 m. Integrată, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, sistemului defensiv al Ţării Româneşti, cetatea a fost abandonată în contextul înaintării stăpânirii turceşti la nord de Gurile Dunării (sfârşitul sec. XV) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră.

• Delta Dunării

Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și continuă să crească încă și astăzi, fiind considerată cel mai tânăr pământ românesc. Este cea mai bine conservată deltă din Europa, iar din anul 1990 este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerată rezervație a biosferei. Este un labirint de lacuri și canale, ce șerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume și este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă.

Ca să înțelegi o particică din ceea ce înseamnă complexitatea Deltei Dunării, nu este de ajuns să citești aceste rânduri, ci trebuie să vizitezi acest vast și complex mediu natural, să te plimbi cu barca pe canale si lacuri, să asculți freamatul stufului și zgomotele naturii și abia atunci îți vei da seama cât de bogată e această zonă.

Un ținut exotic, unde dacă ai ocazia poți vedea peste 1830 de specii de copaci și plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluște, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 341 de specii de păsări și 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice și monumente ale naturii.  În apele sale trăiesc 133 de specii de pești, ce constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări și mamifere acvatice precum și o importantă resursă științifică și economică.

Aici vei avea ocazia să întalnești la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflectă în medii de viață multiple: vegetația plutitoare submersă, vegetația riverana ce se formează pe marginea inundabilă a balților și lacurilor, vegetația de pajiști a grindurilor marine, vegetația zonelor de sărături și a zonelor cu apă temporară.

Vei vedea un ținut ce reprezintă cel mai important loc de popas pentru păsările migratoare ce calatoresc între regiunea tropicală și cea arctică, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecând pe aici. Multe dintre aceste păsări cu siguranța te vor însoți de-a lungul plimbărilor tale cu barca. În afară de speciile migratoare, aici cuibaresc și un mare număr de specii rare, ca oaspeți de vară, după cum altele, oaspeți de iarna, clocesc în nordul Europei și vin să-și petreacă iarna în Delta.

Aici ai ce vizita, Delta Dunării fiind pe locul doi în Europa ca întindere, după delta fluviului Volga, având aproximativ 4180 Km2. Delta Dunării aparține într-un procent de 82% României, restul fiind localizată pe teritoriul Ucrainei.

Din suprafața totală a rezervației, mai mult de jumatate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice și terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu   (Convenția Patrimoniului Natural Universal UNESCO).
Din punct de vedere geografic, Delta Dunării este cea mai umedă zona a Europei, cea mai joasă și mai nouă regiune de câmpie, unde domină preponderent suprafețele cu înălîime mică  în raport cu nivelul 0 (zero) al Mării Negre, cele mai mari înălîimi fiind pe grindurile marine în Letea de 13 m și în Caraorman de 8 m. Față de nivelul 0 al Mării Negre, un procent de sub 21% se află la cota negativă, restul de 79% situându-se peste nivelul mării. Altitudinea medie a Deltei Dunării este de 0.52 m.

• Jurilovca

Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deși la începuturile sale era un mic cătun, așezarea s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului XIX un centru importatant al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și un punct de atracție turistică.